#cazuri_clinice
CSPC, împreună cu Asociația de Psihoterapie Cognitiva din Roma, vă invită la primele trei prezentări din seria "Cazuri Clinice". Trei colegi, psihologi și psihoterapeuți CBT, ne vor prezenta în detaliu câteva cazuri complexe, așa cum au fost tratate în cadrul Centrului Clinic și de Cercetare al Asociației de Psihoterapie Cognitivă. Fiecare formulare și plan de tratament sunt rezultatul muncii unei echipe cu peste 30 de ani de experiență și vor fi prezentate în detaliu de către terapeutul responsabil de cazul discutat, de la diagnostic până la analiza rezultatelor obținute.
#1 Țipătul tăcut al anxietății: un caz de mutism selectiv în copilărie
15 mai / 16:00-19:00
Online, pe platforma ZOOM
Traducere simultană în limba română
În timpul intervenției, este prezentat cazul Silviei, o fată de patru ani și jumătate, cu un aspect „curios și inteligent”, dar în același timp „evaziv și îngrijorat”. De la o vârstă fragedă, Silvia s-a arătat dezinvoltă și cu o personalitate puternică acasă, dar foarte liniștită și timidă în afară, mai ales dacă este înconjurată de oameni străini de nucleul familial. Prin urmare, relațiile sociale ale copilei au fost întotdeauna împiedicate de dificultatea ei de a se exprima verbal cu adulții sau în prezența adulților și doar parțial cu colegii, relații care, fiind mai puțin amenințătoare în ochii ei, sunt mai accesibile lumii sale alcătuite și din (unele) cuvinte. În scopul unei mai bune înțelegeri a cazului, este utilă reconstrucția factorilor de vulnerabilitate a fetiței și a experiențelor care, în ciuda vârstei mici, au sensibilizat-o pe Silvia la anxietate și rușine, sporindu-i închiderea la apropierea de celălalt, acesta fiind văzut ca dificil de înțeles, imprevizibil și, în cazurile extreme, periculos.
Tratamentul, pentru acest caz, se concentrează pe multiple aspecte, strategice și tehnice, care se referă la doi piloni principali: pe de o parte, construirea relației terapeutice, plină de obstacole, dar în același timp esențială și autentică, iar pe de altă parte, intervenția terapeutică, aceasta fiind de natura expunerii progresive, realizată cu copilul in setting și cu protagoniști diferiți. Spațiul este, de asemenea, acordat modurilor în care au fost confruntate dificultățile de comunicare și relaționare întâlnite la Silvia, care sunt amplificate, din cauza vârstei preșcolare, de nealfabetizarea copilului, împiedicând astfel posibilitatea recurgerii la o cale eficientă de comunicare alternativă, cum ar fi scrisul, un instrument care este adesea privilegiat și utilizat strategic în cazurile de mutism selectiv, cel puțin în etapele inițiale ale tratamentului. De asemenea, se va ilustra modul în care, în paralel cu terapia Silviei, părinții au fost urmăriți în mod regulat și constant pentru a sprijini copilul pe parcursul terapiei și a modifica unele comportamente care au acționat ca factori de întreținere pentru manifestarea simptomelor anxioase.
Dr. Giordana Ercolani
Speaker
Psiholog și psihoterapeut, colaborează cu Școala de Psihoterapie Cognitivă (SPC), este membru al echipei de dezvoltare APC-SPC Roma și al echipei pentru tratamentul intensiv al tulburării obsesiv-compulsive; co-trainer la Cursul de specializare în psihoterapie cognitivă la filiala Ancona; consultant la T.S.M.R.E.E. XIV - ASL ROMA1; expert în psihologie clinică și tulburări cognitive la Età Evolutiva Università din Roma „Guglielmo Marconi”; Membru al SITCC.
Domenii de interes clinic: tulburări de anxietate, tulburare obsesiv-compulsivă, mutism selectiv, dereglare emoțională.
#2 Întrebări despre mine, întrebări despre tine: între obsesie și paranoia în psihopatologie
29 mai / 16:00-19:00
Online, pe platforma ZOOM
Traducere simultană în limba română
Obsesia și paranoia sunt două tipuri de gândire axate pe frică. Pe de o parte, frica de vinovăție sau contaminare, pe de altă parte, cea de a fi înșelat sau batjocorit.
Prin descrierea a două cazuri clinice de tulburare obsesiv-compulsivă și tulburare de personalitate paranoică în comorbiditate, se va ilustra modul în care evitarea sau verificarea scenariilor înfricoșătoare are ca rezultat încercări de soluții disfuncționale distincte, dar și parțial suprapuse. Va fi discutat, de asemenea, rolul emoțiilor de vinovăție și de rușine și al experiențelor de viață de pedeapsă și umilință în dezvoltarea celor două patologii.
Psihoterapeut cognitiv-comportamental și profesor de psihologie generală la Universitatea „Guglielmo Marconi” din Roma. Își desfășoară activitatea terapeutică la Centrul Clinic al Școlii de Psihoterapie Cognitivă (SPC) din Roma, care se ocupă în principal de tulburarea obsesiv-compulsivă și de tulburările de personalitate. De asemenea, este implicat în cercetări experimentale privind relația dintre procesele cognitive, în special atenția selectivă și emoțiile și este autor de articole în reviste științifice internaționale.
Dr. Manuel Petrucci
Speaker
Dragă jurnalule, cazul Marta
“Dragă jurnalule” se referă la cazul Marta, un caz clinic în care tulburarea obsesiv - compulsivă este declanșată de teme agresive. În acest context, dereglarea emoțională menține tulburarea, amplificând relația dintre tulburarea obsesivă și tematica furioasă. Terapia s-a bazat pe o abordare multimodală, folosind și tehnici de a treia generație. Motivele de interes ale cazului sunt multe, iar principalul interes se concentrează pe complexitatea cazului, de fapt: Pacienta prezintă tulburarea obsesiv-compulsivă alături de un tablou al depresiei reactive, tulburării alimentare NAS și cu unele caracteristici ale tabloului personalității borderline.
În formularea cazului, se poate observa cum morala și nevoia de a fi iubită, mediate de dereglarea emoțională, au incidență asupra tulburării obsesiv-compulsive (TOC), crescând sentimentul de vinovăție și devenind atât evenimente activante, cât și întărind evaluările făcute de pacientă. În formulare și în tratament, este interesant de observat modul în care problemele nevoii de a fi iubită sunt amplificate de ciclurile interpersonale patogene. În tratamentul cazului, putem observa modul în care utilizarea tehnicilor din DBT, Mindfulness (Kabat-Zinn, 2003) și Acceptance and Commintment Theray (ACT) (Harris, 2009) au fost integrate în terapia tulburării.
Foarte interesantă este legătura dintre tulburarea obsesivă și furie (Whiteside și Abramovitz, 2004). De fapt, autorii citați tratează tema furiei în TOC, observând cum unii pacienți prezintă o teamă considerabilă față de gândurile de natură agresivă care îi implică pe alții (Salkovskis, 1999), ceea ce a fost legat de niveluri ridicate de furie sau ostilitate.
În timpul prezentării, profilul intern al tulburării va fi însoțit de citirea unor pasaje preluate din jurnalul Martei, pentru a explica mai bine nașterea unor credințe și a unor dificultăți la pacient.
Dr. Phd Nicola Petrocchi
Speaker
#3 Dragă Jurnalule: un caz complex de tulburare obsesiv-compulsivă cu trăsături borderline
24 iulie / 16:00-19:00
Online, pe platforma ZOOM
Traducere simultană în limba română
“Dragă jurnalule” se referă la cazul Marta, un caz clinic în care tulburarea obsesiv - compulsivă este declanșată de teme agresive. În acest context, dereglarea emoțională menține tulburarea, amplificând relația dintre tulburarea obsesivă și tematica furioasă. Terapia s-a bazat pe o abordare multimodală, folosind și tehnici de a treia generație. Motivele de interes ale cazului sunt multe, iar principalul interes se concentrează pe complexitatea cazului, de fapt: Pacienta prezintă tulburarea obsesiv-compulsivă alături de un tablou al depresiei reactive, tulburării alimentare NAS și cu unele caracteristici ale tabloului personalității borderline.
În formularea cazului, se poate observa cum morala și nevoia de a fi iubită, mediate de dereglarea emoțională, au incidență asupra tulburării obsesiv-compulsive (TOC), crescând sentimentul de vinovăție și devenind atât evenimente activante, cât și întărind evaluările făcute de pacientă. În formulare și în tratament, este interesant de observat modul în care problemele nevoii de a fi iubită sunt amplificate de ciclurile interpersonale patogene. În tratamentul cazului, putem observa modul în care utilizarea tehnicilor din DBT, Mindfulness (Kabat-Zinn, 2003) și Acceptance and Commintment Theray (ACT) (Harris, 2009) au fost integrate în terapia tulburării.
Foarte interesantă este legătura dintre tulburarea obsesivă și furie (Whiteside și Abramovitz, 2004). De fapt, autorii citați tratează tema furiei în TOC, observând cum unii pacienți prezintă o teamă considerabilă față de gândurile de natură agresivă care îi implică pe alții (Salkovskis, 1999), ceea ce a fost legat de niveluri ridicate de furie sau ostilitate.
În timpul prezentării, profilul intern al tulburării va fi însoțit de citirea unor pasaje preluate din jurnalul Martei, pentru a explica mai bine nașterea unor credințe și a unor dificultăți la pacient.
Dr. Jacopo Jarach
Speaker
Psiholog și psihoterapeut cognitiv-comportamental, desfășoară activități clinice și de cercetare la Studiul de Psihoterapie Cognitivă din Roma, axat pe tulburarea obsesiv-compulsivă, tulburările de anxietate, tulburările rezultate din traume și tulburările de atac de panică. Membru al echipei de tratament al copiilor și adolescenților a SPC, calificat și instruit în utilizarea schema therapy și a DBT pentru adolescenți. Colaborează cu Universitatea Marconi ca expert în psihologie clinică.
#2 Întrebări despre mine, întrebări despre tine: între obsesie și paranoia în psihopatologie
29 mai / 16:00-19:00
Online, pe platforma ZOOM
Traducere simultană în limba română
Obsesia și paranoia sunt două tipuri de gândire axate pe frică. Pe de o parte, frica de vinovăție sau contaminare, pe de altă parte, cea de a fi înșelat sau batjocorit.
Prin descrierea a două cazuri clinice de tulburare obsesiv-compulsivă și tulburare de personalitate paranoică în comorbiditate, se va ilustra modul în care evitarea sau verificarea scenariilor înfricoșătoare are ca rezultat încercări de soluții disfuncționale distincte, dar și parțial suprapuse. Va fi discutat, de asemenea, rolul emoțiilor de vinovăție și de rușine și al experiențelor de viață de pedeapsă și umilință în dezvoltarea celor două patologii.
Psihoterapeut cognitiv-comportamental și profesor de psihologie generală la Universitatea „Guglielmo Marconi” din Roma. Își desfășoară activitatea terapeutică la Centrul Clinic al Școlii de Psihoterapie Cognitivă (SPC) din Roma, care se ocupă în principal de tulburarea obsesiv-compulsivă și de tulburările de personalitate. De asemenea, este implicat în cercetări experimentale privind relația dintre procesele cognitive, în special atenția selectivă și emoțiile și este autor de articole în reviste științifice internaționale.
Dr. Manuel Petrucci
Speaker
ÎNSCRIERE
Pentru a participa, vă rugăm să completați formularul de mai jos. Înscrierea va fi considerată definitivă după achitarea taxei de participare.
COSTURI
Taxa de participare pentru unul dintre cele trei cazuri clinice este de 150 RON.
Dacă participați la doua cazuri clinice, prețul este de 275 RON.
Dacă participați la toate trei cazurile, prețul este de 400 RON.
MODALITATE DE PLATA
Plata poate fi efectuată prin transfer bancar la înscriere, precizând numele participantului și cazul clinic la care doriți sa participați (1, 2 sau 3, sau o combinație).
Beneficiar: CENTRUL PENTRU STUDII DE PSIHOTERAPIE
COGNITIVA METIS S.R.L.
IBAN: RO34BTRLRONCRT0449637501
Banca Transilvania Ag. Piata Amzei